Data publicării: 11 mai 2025

Alpy600 a revenit la mine după o primă sesiune comună, în care am beneficiat de sprijinul colegilor din AB, Domnul Marian Naiman și Domnul Mihai Barbu. Ne-am propus atunci să îl setăm și să culegem spectre pe care apoi să le prelucrăm. Cu manualul în mâini, șurubelnițe și chei IMBUS Alpy a devenit prietenos. La final s-a realizat și o filmare a întregului proces.

A fost nevoie de o a doua sesiune, cu mai mulți colegi ca să îmblânzim “bestia”. La această sesiune au participat în plus față de prima echipă D-ra Sabina Roșu și Domnul Tiberiu Savin. Ne-am propus să vedem spectrul lui Arcturus. Setup-ul era deja pus în pol și calibrat pentru ghidaj. Camera SV605CC a pierdut locul de pe luneta SW80/600 în favoarea lui Alpy600.

Arcturus era însă foarte luminos și ieșea din fantă, fanta era poziționată vertical iar spectrul nu intra integral în senzor. Tibi a avut ideea să încercăm cu o altă cameră și a înlocuit ZWO ASI 120MM cu ZWO ASI 533MC PRO. Era o cameră color, nu prea potrivită pentru spectre, dar asta era situația… În cameră intra ceva mai mult spectru, nu vedeam rangul 0, dar fiind color am dedus că era bine orientată camera față de elementul de difracție: cu albastru în stânga!

Acum ALPY600 e înapoi la mine, stă pe o masă lângă telescop și așteaptă să fie pus la treabă. Desigur, setup-ul meu trebuia reconfigurat. M-am gândit că Alpy600 se potrivea cu luneta SW 80/600, ZWO ASI 220MM de la AB îl va asista la ghidaj iar camera mea ZWO ASI 120MM va culege spectrele.

Luneta de ghidaj 5×90 intra în rezervă iar luneta APM 50/205 spera să tragă în paralel spectre prin STAR ANALYSER 100. Sau va deveni lunetă prin care se va încerca Plate Solve. Sau mai vedem…

Erau multe de făcut. Alpy600 venea de la colegul Mihai Barbu, după ce fusese folosit pe un alt setup. Am conectat ZWO ASI 220MM pe slotul de ghidaj și am reușit relativ repede să văd fanta, foarte clară, pe care am orientat-o orizontal. Așa ne-a sfătuit pe grupul SPECTRA colegul nostru, Doctor în Astronomie, Domnul Marcel Popescu.

Camera de spectre, montată pe ALPY600 prezenta însă o imagine tulbure, semn că trebuia lucrat la focus. Ea trebuia focusată în raport cu “grisma”, adică elementul de difracție. Ușor de zis, cam greu de realizat. Am făcut bucăți Alpy600, conform manualului și am conectat camera de spectre la partea centrală care include elementul de difracție. Încercând să îl țin spre o zonă din fereastră pe unde venea lumina zilei, am jonglat cu elementele mobile până când am obținut o imagine clară a liniilor Fraunhofer. Camera care acum era focalizată corect în raport cu elementul de difracție, iar spectrul era aliniat cu senzorul, a fost conectată la modulul de ghidaj.

Orientarea oglinzii cu fantă este descrisă în manual și e importantă în vizualizarea spectrelor.

Bun, aveam totul setat, pregătit pentru focalizarea întregului ansamblu. Dar vremea capricioasă nu oferea șanse prea bune pentru observații. Am decis să trag câteva spectre la un bec cu mercur. Aveam un bec vechi pe undeva prin casă și a rezultat acest spectru.

Am tras cu SharpCap un fișier .ser pe care l-am transformat în fișiere FITS cu AstroSurface. O aplicație gratuită care merită ceva atenție.

A urmat un stack în BASS și spectrul calibrat arăta așa:

Pentru că vremea se încăpățîna să ascundă stelele, am cumpărat două becuri Philips economice, unul cu lumină caldă și unul cu lumină rece. Eram curios să văd dacă sunt spectrele afectate de fosforul depus în interior pe sticla becului.

Iată ce a ieșit:

Spectrul becului cu lumină rece:

Spectrul becului cu lumină caldă:

Aici avem spectrele celor trei becuri, calibrate:

Spectrele becurilor noi au fost culese cu 588ms și gain 61, distanța până la telescop fiind de 5m.

Spectrul becului vechi a fost tras cu 17 ms la același gain, dar a stat la 1m de telescop.

Acum stau cu ochii pe prognoza meteo.Poate azi, poate mâine vedem ceva!

*

* *

Norii s-au risipit și am reușit să continui activitatea de culegere spectre.

Iată spectrul luminii de zi:

Și spectrul calibrat în lungimi de undă ( fără a aplica răspunsul instrumentului) cu câteva elemente:

Aveam totul pregătit, setat, verificat. Noaptea a venit senină și am reușit să capturez spectrul stelei VEGA.

Imaginea spectrului obținută din 400 de expuneri de câte 550ms, la gain 61. Ghidajul a fost mulțumitor, steaua a stat în fantă aproximativ 15 minute.

Spectrul calibrat în lungimi de undă și cu răspunsul instrumentului aplicat:

Iar ARCTURUS a ieșit așa:

Spectrul calibrat în lungimi de undă cu răspunsul instrumentului aplicat:

La finalul acestui prim articol dedicat activităților legate de spectroscopie din Astroclubul București vreau să fac o observație: eu doar am scris articolul. Conținutul a fost creat prin sesiuni active de discuții, prezentarea rezultatelor individuale, împărtășirea experienței presonale, împreună cu următorii membri AB:

• Daniel Berteșteanu
• Marian Naiman
• Marcel Popescu
• Tiberiu Savin
• Mihai Barbu
• Sabina Roșu

Referințe bibliografice:

http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/quantum/atspect2.html

Autor: Razvan Orbu, Astroclubul Bucuresti