În data de 15.08.2021 am pornit împreună cu colegii din Astroclubul București la observarea tranzitului exoplanetei TrES-5b.

Sistemul TrES-5 se află în constelația Cygnus la o distanță de aproximativ 1174 ani-lumină de Terra. Steaua este de clasă spectrală K0V, are o masa de 0,89 mase solare și un diametru de 0,86 din cel al Soarelui nostru. Magnitudinea aparentă a stelei este de 13,7.

În anul 2011, a fost descoperită exoplaneta TrES-5b, folosind metoda tranzitului.

Acest gigant gazos orbitează la o distanță de 3,6 mil. km de steaua-părinte, pe care o parcurge în 35,5 ore (!). Este puțin mai mare decât Jupiter, avand o raza de 1,2 ori mai mare.

Perioada tranzitului este de aproximativ 85 minute, cu o scădere a magnitudinii aparente a stelei de 0,023 mag.

Datele analizate au fost subscrise și aprobate de catre baza de date ETD, link-ul fiind acesta:

http://var2.astro.cz/tresca/transit-detail.php?id=1631019486&lang=en&fbclid=IwAR2_4fy1yW4yQk94HVTBB761zUkisj_JJOQaCSo8Bufg3F2qGZQA7TLEjow

Informații mai detaliate despre acest sistem puteți găsi la link-ul următor:

https://exoplanetarchive.ipac.caltech.edu/overview/tres-5b#star_TrES-5_collapsible

Atașăm curba de lumina a stelei TrES-5 ca urmare a tranzitului exoplanetar, unde se vede diminuarea luminozității. De asemenea, puteți vedea în animația furnizată de NASA-JPL principiul detecției exoplanetelor prin metoda tranzitului.

Bonus: în câmpul de analiză a sistemului TrES-5, am analizat și șase variabile cu semnal și magnitudini destul de bune pentru a fi încărcate în baza de date AAVSO. Toate sunt de tip EW, cu excepția uneia dintre ele, neexistand observatii oficiale ale curbelor de lumină. Atașăm rezultatele la acest articol.

Echipament: Telescop Skywatcher 130/646, camera QHY 163M, rezoluția sistemului 1.21”/pixel.

170 x 60 sec

Softuri utilizate  – ASTAP si SIPS pentru fotometrie, VStar pentru graficul curbei de lumina, HOPS pentru analiza tranzitului exoplanetar.

Text de Bogdan Stanciu. Au colaborat  Cristian Suciu și Daniel Berteșteanu