Data publicării: 30 martie 2026

În imaginea de mai jos putem observa mai multe obiecte interesante, însă cele care se observă imediat sunt evident Nebuloasa Owl sau Bufnița (Messier 97) și Galaxia Surfboard sau Placa de Surf (Messier 108).

Imaginea lui Tiberiu Savin
Galaxia Messier 108 (stânga-sus) și Nebuloasa Owl (dreapta-jos). În câmp de asemenea veți găsi marcate o mulțime de alte galaxii îndepartate care se regăsesc în câmp.

Galaxia Messier 108 este o galaxie aflată la aproximativ 46 milioane de ani lumină depărtare de noi aflată în partea nordică a constelatiei Ursa Major.
Deoarece din perspectiva noastră este observată aproape direct pe muchie, fără a se observa un centru bombat sau foarte pronunțat a primit și numele de “Galaxia Placa de Surf”. Ea a fost descoperită în anul 1781 de către astronomul Pierre Mechain.

Imagini mai recente făcute cu telescoape mai moderne și deci, mai puternice au arătat că are structura unei galaxii barate cu brațe spiralate ușor.

Nebuloasa Owl (Bufnița), cunoscută și ca Messier 97, este o nebuloasă planetară aflată și ea tot în constelația Ursa Major, însă chiar dacă pe cer pare să fie foarte apropiată de Messier 108, aceasta se află la o distanță de “doar” 2030 de ani lumină de noi.
Nebuloasele planetare apar spre sfârșitul vieții stelelor de dimensiuni intermediare, atunci când acestea expulzează straturile exterioare, iar energia puternică a nucleului rămas descoperit (numit și pitică albă) ionizează acest gaz făcând ca el să emită lumină în diferite lungimi de undă, pe care noi le percepem sub formă de culori. Deși poartă denumirea de “Nebuloase planetare” acestea nu au nici o legătură cu planetele, denumirea fiind o rămășiță istorică din vremuri în care telescoapele și astronomia nu avansaseră destul de mult încât să putem întelege aceste fenomene și au fost descrise ca niște “nebuloase sub formă de planete”.
Nebuloasa Owl este formată din mai multe straturi, unul dintre ele nefiind o sferă uniformă ci având mai mult o formă de torus, lucru care duce la apariția a două zone cu densitate mai mică, care reprezintă “ochii bufniței”.

Numele de Owl Nebula provine de la Lord Rosse, care după ce a observat-o a făcut următorul desen pentru a o descrie:

Pentru a observa aceste două obiecte superbe am folosit telescopul Lacerta 250/1000 al Astroclubului București aflat în cadrul observatorului Alfastar din Bulgaria. Imaginile au fost efectuate cu o cameră QHY 268M mono (alb-negru) folosind succesiv filtre L, R, G, B pentru a obține diferite culori. Numărul de subexpuneri pe fiecare filtru:

Luminanță (L) – 121 de imagini cu expunere de 1 min

Roșu (R) – 48 de imagini cu expunere de 1 min

Verde (G) – 30 de imagini cu expunere de 1 min

Albastru (B) – 29 de imagini cu expunere de 1 min

Notă: Filtrele Albastru și Verde au avut unele probleme în prima seară, motiv pentru care a trebuit să renunțăm la subexpunerile respective.

Astofotografii Astroclubului s-au întrecut în a procesa datele respective și vom prezenta aici imaginile obținute de fiecare dintre aceștia. Toate fotografiile de mai jos provin din aceleași date RAW capturate de telescop, diferențele provenind doar din modul de procesare a datelor.

Imaginea lui Abibula Aygun

Mod de procesare: Imagine procesată în Siril, stack separat pe fiecare canal , RGB recomposition, Plate solve, SPCC, HST, scripturile Python Veralux Nox, Veralux Vectra si Veralux Curves, HDR Multiscale si Denoise cu modele PSNR si GAN din SCUNet Denoiser

Imaginea lui Mihai V. Barbu

Mod de procesare: Imagine procesată în Pixinsight, Stack WBPP pentru fiecare filtru.

Pentru RGB: channel combination, Graxpert pentru gradienți, SPCC, SCNR pentru extra de verde, BXT foarte mic și apoi Multiscale Adaptive Stretch(MAS).

Pentru L: s-a efectuat un super L integrare de L R G B. Apoi, Graxpert, BXT mai pronunțat, HDRMT, MAS și apoi a fost convertit la RGB

S-a făcut Image Blend pe Lightness din RGB și L și apoi s-a făcut color saturation și NXT.

Imaginea lui Adrian M

Mod de procesare:
Imagine procesată în Siril, folosind Composition pentru a obține o imagine RGB, apoi DBE și stretch din histogramă.

Imaginea lui Razvan Orbu

Mod de procesare:
Imagine procesată în Pixinsight folosind urmatoarele procese: Blink, Weighted Batch Preprocessing, Graxpert gradient removal, Graxpert denoise, ABE, Star Alignment, Linear Fit, Channel Combination, Image Blend, Curves Transformation.

Imaginea lui Tiberiu Savin

Mod de procesare:
Imagine procesată în Pixinsight, s-a făcut DBE pe fiecare filtru în parte, apoi s-au combinat R, G, B folosind channel combination. Imaginile RGB si L s-au făcut stretch independent prin Histogram Transformation, apoi au fost combinate folosind Image Blend, după care s-a aplicat foarte puțin BlurX și puțin NoiseX.