Un timelapse spectaculos realizat de catre Ioan Tudor pe data de 5 Ianuarie 2019 de la Alfatar, lânga Silistra, Bulgaria

1 februarie 2019

O cometa „miscatoare” printre stele de Zoli Deak

18 februarie 2019

O poza „veche de 10.7 miliarde de ani” facuta acum de catre Daniel Bertesteanu. Poza aproape de marginea Universului !

Iata ca, acum, in 8 februarie 2019, colegul nostru, Daniel Bertesteanu vine cu o poza si o analiza cosmologica, avind in prim plan celebrul triplet din Leo, intens fotografiat, dar in spatele caruia identifica citeva corpuri ceresti aflate la o distanta enorma de noi, unul dintre ele, fiind situat la cca 10.7 miliarde de ani lumina, (vezi quasarul situat in dreapta Galaxiei Hamburger) deci foarte aproape de marginea universului cunoscut, care, astazi este estimat la cca 13.72 miliarde de ani lumina.
Fotonii care au impresionat CCD-ul camerei foto au plecat de acolo acum cca 10.7 milarde de ani deci de doua ori si ceva virsta sistemului nostru solar !

Soarele nostru nici nu exista pe atunci…probabil ca nici macar nu incepuse procesul de acretie, pentru formarea sistemului nostru solar.

Universul era de cca trei ori mai mic decit este astazi.

Timpul total de expunere este de cca 3 ore.
Iata mai jos textul atasat fotografiilor prezentate in acesta postare

Autor text si foto: Daniel Bertesteanu

Tripletul din Leu- prezentare

Tripletul din Leu este un mic grup de galaxii aflate la o distanță de aproximativ 35 milioane de ani lumină în direcția constelației Leul Mare. Grupul este format din galaxiile spirale Messier 65, Messier 66 și NGC 3628. Cea din urmă, din cauza aspectului caracteristic, mai este cunoscută în lumea anglo-americană și sub numele de Galaxia Hamburger.

În partea centrală a galaxiei Messier 65 observăm o zonă gălbuie corespunzătoare stelelor bătrâne și reci de la acest nivel urmată de un proeminent disc de gaz și praf cu nuanțe mai închise care obturează parte din lumina ce provine din zona centrală a galaxiei. Discul prezintă doar două zone de culoare albastru deschis (la orele 5:00 și 9:30 ca și cum am privi cadranul unui ceas) corespunzătoare a două situri majore generatoare de stele tinere și fierbinți. Observăm în imaginea noastră că M65 are un aspect relativ simetric și că nu prezintă brațe alungite sau disproporționate semn că nu a cunoscut perturbații gravitaționale recente de la galaxiile surori din Triplet și care să fi dus la colapsarea zonelor de praf și gaze din disc în stele tinere. Astfel se explică rata mică de formare de stele noi în această galaxie¹.

Pe de altă parte la galaxia Messier 66 observăm o cu totul altă morfologie. Avem de-a face cu o galaxie barată în care cele 2 brațe sunt puternic răsucite în jurul ei și în care zonele albastre cu stele tinere sunt evidente și mai larg distribuite în comparație cu M65. În imagine observăm că brațul stâng este mai strâns și mai scurt și se răsucește în spatele galaxiei, în timp ce brațul drept este mai larg și mai lung. Această asimetrie dar și zonele întinse formatoare de stele sunt rezultatul unei interacții gravitaționale a galaxiei M66 cu unul din membrii Tripletului, cel mai probabil cu NGC 3628- Galaxia Hamburger¹.

Cea mai afectată de perturbații gravitaționale pare să fie galaxia NGC 3628-Hamburger pe care noi o privim lateral, pe muchie. În imagine observăm un disc galactic foarte bogat în praf care este flancat superior și inferior de o zonă ca o ceață ce corespunde miliardelor de stele din haloul galactic. În partea dreaptă a galaxiei observăm că discul este puternic bifurcat și asimetric ca mărturie a interacțiilor gravitaționale prin care a trecut NGC 3628. La expuneri mai lungi galaxia Hamburger prezintă în partea stângă o coadă proeminentă de gaze, praf și stele ce se întinde pe ~40 minute de arc și care corespunde unei lungimi reale de ~400000 de ani lumină¹. Cel mai probabil aceasta s-a format în urmă cu câteva miliarde de ani¹ când NGC 3628 a interacționat strâns cu M66 și a determinat în cea din urmă apariția zonelor albastre cu stele tinere de care vorbeam.

Dincolo de tripletul de galaxii ce formează prim-planul imaginii noastre, se află numeroase obiecte de cer profund (deep sky) ce ilustrează foarte bine scara de mărime a Universului și care ne relevă câteva aspecte cosmologice. În imaginea noastră am identificat prezența mai multor galaxii și quasari aflați la distanțe uriașe față de noi, cărora le-am adnotat poziția și distanța la care se află. Majoritatea se situează la distanțe mai mari de 1 miliard de ani lumină², la limita extremă fiind quasarii QSO B1117+139 și QSO J1120+1332 aflați la distanța de ~10.7, respectiv 8 miliarde de ani lumină³. La asemenea distanțe, obiectele se îndepărtează de noi (ca urmare a expansiunii Universului) cu viteze uriașe ce trec de 150000 km/sec iar lumina este deplasată spre roșu (redshift cosmologic) din cauza faptului că parcurge un spațiu tot mai mare ce se tot extinde între noi și ele. Din cauza expansiunii, atunci când quasarul QSO B1117+139 a emis lumina pe care o vedem în imagine, Universul era de 3 ori mai mic decât în prezent⁴.

La o analiză atentă a galaxiilor aflate la distanțe mai mari de 1 miliard de ani lumină- LEDA 1430330, 2MASX J11195746+1325455, LEDA 1437871, LEDA 1428934, LEDA 1417198 sau Clusterul SDSS J112140.22+130146.8– se observă că ele ne apar în nuanțe de roșu-portocaliu în timp ce obiectele mai apropiate- galaxiile LEDA 1432894, IC 2694, LEDA 1419739 și IC 2745- se prezintă în nuanțe din ce în ce mai alb-albastre pe măsură ce distanța până la ele este mai mică și redshift-ul cosmologic mai puțin evident.

Tripletul din Leu se constituie așadar într-un bun moment de reflecție despre interacțiile dintre galaxii și formarea de noi stele, despre mărimea și dinamica Universului, despre distanțele uriașe la care se află galaxiile și quasarii din planul profund al imaginii noastre și despre cât de luminoase și de exotice trebuie să fie aceste obiecte ca noi să le putem percepe de la miliarde de ani lumină depărtare.

Detalii tehnice:

Achiziție:

Telescop: Skywatcher PDS Explorer 130/650mm pe Heq5 Pro ghidată prin ZWO 60/280mm de QHY 5II-L;

Camera: QHY 163 M la roată Starlight Xpress cu filtre LRGB 36mm Optolong;

Cadre: Lum 27x120s; Red 21x120s; Green 21x120s; Blue 21x120s

Timp total de integrare: ~3 ore;

Soft captură și control: Sequence Generator Pro, Hyperion Prism Software.

Procesare:

Astro Pixel Processor- calibrare, aliniere cadre și stack;

PixInsight- combinare canale, deconvoluție, reducere zgomot, curbe, măști și postprocesare;

Indentificare obiecte de cer profund:

Aladin: https://aladin.u-strasbg.fr/AladinLite/

Preluare distanțe obiecte, viteze și redshift:

SIMBAD: http://simbad.u-strasbg.fr/simbad/

CDS Portal: http://cdsportal.u-strasbg.fr/
NASA Extragalactic Database: http://ned.ipac.caltech.edu/

LEDA Database for physics of galaxies: http://leda.univ-lyon1.fr/

Note de subsol:

1. Paginile 241-247 (Messier 65 și Messier 66) din

Ronald Stoyan- Atlas of the Messier Objects Highlights of the Deep Sky; Cambridge University Press; 2008;

www.cambridge.org/9780521895545

2. Calculul distanțelor pentru obiecte cu z <0.8 s-a făcut pe baza vitezelor radiale preluate din catalogul de date SIMBAD și folosind formula:

Distanța_Mpc= V_rad/H_o ;

Unde:

M_pc= 10⁶ parseci= 3.2 x 10⁶ani lumină,

V_rad= viteza radială exprimată în km/s (SIMBAD)

H_o= constanta lui Hubble, 73 km/sec/Mpc

3. Calculul distanțelor pentru obiecte cu z >0.8 (primele 2 obiecte din lista de mai jos) s-a făcut pe baza vitezelor radiale (sau factorului z atunci când vitezele lipseau) preluate din catalogul de date SIMBAD/NED și folosind formula ce ține cont de efectele relativiste ale obiectelor care au viteze apropiate de viteza luminii:

Distanța_Mpc= (c/H_o) x ((z+1)²-1)/((z+1)²+1)

Unde:

H_o= constanta lui Hubble, 73 km/sec/Mpc

c= 299792 km/s

z= redshiftul măsurat (SIMBAD)

4. Coeficientul de mărime al Universului derivat din redshiftul quasarului QSO B1117+139 l-am calculat utilizând formula R= 1/1+z. Pentru z=2.02 (SIMBAD), factorul R are valoarea de ~1/3 ceea ce înseamnă că lumina pe care o vedem de la acest quasar a fost emisă când Universul era de 3 ori mai mic decât în prezent.

Lista cu obiecte aflate în planul profund al imaginii noastre:

Valorile z și V_rad au fost preluate din SIMBAD/NED

Quasarul QSO J1120+1332

http://aladin.unistra.fr/AladinLite/?target=11%2020%2014.752%2B13%2032%2027.83&fov=0.05&survey=P%2FDSS2%2Fcolor

Z= 0.992585

V_rad= 179160 km/s

Distanța= ~8 mld ani lumină

Quasarul QSO B1117+139

http://aladin.unistra.fr/AladinLite/?target=11%2019%2047.017%2B13%2038%201.15&fov=0.32&survey=P%2FDSS2%2Fcolor

Z= 2.021103

V_rad= 240585 km/s

Distanța= ~10.7 mld. ani lumină