A patra ședință a cursului nostru de astronomie de Tiberiu Savin

HAI-HUI CU ALPY 600 PE CER de Răzvan Orbu
noiembrie 10, 2025

A patra ședință a cursului nostru de astronomie de Tiberiu Savin

Data publicării: 13 noiembrie 2025

A patra ședință a cursului nostru de astronomie s-a desfășurat săptămâna trecută (joi 6 noiembrie 2025) în amfiteatrul Voinov al Facultății de Biologie din București.

Cursul este organizat în parteneriat cu Universitatea din București, Facultatea de Biologie Universitatea Bucuresti și Institutul de Cercetare al Universității din București.

La aceasta ședință de curs am răspuns mai multor întrebări: Cum și când s-a format sistemul nostru solar? Din ce corpuri cerești este compus și până unde se întinde? Ce particularități au planetele din sistemul nostru solar și prin ce se deosebesc între ele? Ce diferențe există între asteroizi și meteoriți și de ce cometele au coadă iar asteroizii nu?

Am început de la momentul formării sistemului nostru solar în urmă cu 4,57 miliarde de ani prin colapsul gravitațional al norul molecular de gaz și praf ce avea să aprindă în adâncurile lui lumina Soarelui nostru.

Presiunea și radiația exercitată de acesta a sculptat și erodat discul protostelar din jur, elementele chimice grele rămânând în apropierea lui iar cele ușoare și volatile fiind împinse către periferie. Planetele telurice și cele gazoase tocmai se nășteau iar din resturile rămase neagregate se vor forma asteroizii și cometele.

După o perioadă de instabilitate, ciocniri și migrări sistemul solar avea să ia forma pe care o cunoaștem astăzi.

Am vorbit apoi despre compoziția chimică a Soarelui și structura lui stratificată de la nucleu până la coroană.

Cursanții au arătat un interes deosebit în timpul secțiunii despre planete momentul fiind marcat de întrebări și răspunsuri care au stimulat curiozitatea și au generat discuții valoroase cu membrii noștri.

Asteroizii din centura principală, Centaurii și obiectele din centura Kuiper au constitut un subiect important în firul epic al cursului deoarece câteva misiuni spațiale au fost destinate cunoașterii lor dar și pentru că membrii noștri realizează constant observații astrometrice și fotometrice la aceste obiecte în cadrul unor proiecte internaționale.

Spre sfârșit am discutat despre vântul solar și heliosfera creată de Soare în mediul interstelar și zona considerată granița teoretică a sistemului nostru solar- Heliopauza.

Lector: Tiberiu Savin, Astroclubul București, România

bsh

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *