Data publicării : 5 iulie 2025
Un obiect interstelar cu aspect cometar a fost observat in data de 1 iulie 2025 în sistemul solar. În articolul precedent vă prezentam mișcarea lui printre stele iar astăzi vă arătăm și coama cometei. Ce știm până acum despre ea?
Cronologia evenimentelor:
– 1 iulie 2025 la ora 05:15 UT survey-ul ATLAS din Chile (cod W68) observă și raportează către Minor Planet Center (MPC) un obiect ce se mișcă printre stelele din constelația Săgetătorului. Imediat MPC îi atribuie codul provizoriu A11pl3Z și este inclus pe lista prioritară de observații. Ulterior este confirmat independent de către alți observatori din lume printre care și doi români. După câteva ore de la descoperire aveam confirmarea că obiectul există și este real.
– 1 iulie 2025 ora 20:12 UT- astronomul amator român Felician Ursache observă și măsoară obiectul folosind telescopul său de 0.4 metri aflat în orașul Sfântul Gheorghe, cod M45.
– 2 iulie 2025 ora 20:26 UT- astronomul amator român Lucian Hudin observă și măsoară obiectul utilizând telescopul său de 0.3 metri aflat în Cluj-Napoca, cod L04. Observațiile colegilor noștri Felician Ursache și Lucian Hudin au adus o contribuție semnificativă deoarece au fost realizate în timp scurt de la prima identificare a obiectului, ei fiind incluși alături de observatoare profesioniste din toată lumea în telegrama care anunță oficial existența acestui obiect și caracterizarea orbitei lui.
– 2 iulie 2025 ora 21:31- Minor Planet Center emite telegrama M.P.E.C. 2025-N12 prin care obiectul c devine oficial cometa interstelară 3I/ATLAS. Cifra 3 indică faptul că este al treilea obiect cu origine interstelară descoperit vreodată, după Oumuamua (descoperit în anul 2017) și cometa 2IBorisov (descoperită în anul 2019) iar ATLAS este numele surveyului care a descoperit-o. Telegrama poate fi citită la linkul următor: https://www.minorplanetcenter.net/mpec/K25/K25N12.html
– 2 iulie 2025 ora 21:31 UT – Bogdan Dumitru, Max Teodorescu, Marcel Popescu și Daniel Berteșteanu continuă observațiile din Măgurele, de la Institutul de Științe Spațiale, confirmă obiectul și raportează noi poziții astrometrice.
– orele trec și observatoare din toată lumea privesc spre A11pl3Z cu ochii lor mari de sticlă. Se strâng suficiente date astfel încât Minor Planet Center să determine orbita obiectului.
– devine clar că 3I este un obiect exotic: excentricitatea orbitei are valoarea de 6.29 și se mișcă cu o viteză mare în raport cu Soarele, cu mult peste viteza de evadare din sistemul solar de la nivelul planetei noastre.
Animație GIF ce evidențiază mișcarea cometei 3I/ATLAS printre stelele constelației Săgetătorului
Captură realizată de la Institutul de Științe Spațiale, orașul Măgurele de către Bogdan Dumitru, Maximilian Teodorescu și Marcel Popescu.
Telescop T025 Lacerta, QHY 294M
60 cadre x 60 minute, stack și centrare pe cometă în animație, Tycho software (D. Parrott)
Ce știm până acum despre 3I/ATLAS?
– cometa se află aparent în dreptul constelației Săgetătorului lângă steaua μ Sgr. Având magnitudinea aparentă 18 (V), cometa nu este vizibilă cu ochiul liber și se poate evidenția doar fotografic. Cât înseamnă o strălucire de magnitudine 18? Dintr-un oraș puternic poluat luminos ca București, putem vedea cu ochiul liber stele până la magnitudinea 4. Cometa este de ~400000 de ori mai puțin strălucitoare decât cea mai mică stea pe care abia o putem vedea cu ochiul liber din București.
– cometa se apropie de Soare, a trecut de orbita planetei Jupiter și se apropie de cea a lui Marte Periheliul (punctul cel mai apropiat de Soare) va fi atins în 30 octombrie 2025 când cometa va fi între Marte și Pământ la 210 milioane de kilometri de Soare.
Animație cu traiectoria cometei 3I/ATLAS prin sistemul solar
Credit: Catalina Sky Survey, David Rankin
https://neofixer.arizona.edu/css-orbit-view
– cometa are un diametru de ~20 de km în diametru (calculat pe baza strălucirii sale și considerând reflectanța suprafeței tipică cometelor din Sistemul Solar), dublu față de dimensiunile medii ale celor mai multe comete native ale sistemului nostru solar;
– viteza de deplasare față de Soare este uriașă, 61 km/sec (conform site-ului JPL/Horizons interogat astăzi 4 iulie 2025). Spre comparație, viteza orbitală medie a Pământului în jurul Soarelui este de 29.7 km/sec iar viteza de evadare din sistemul solar a unui obiect aflat la nivelul orbitei terestre este de 42 km/sec.
– observațiile realizate cu telescoapele gemene TTT3 de 2 metri de la Observatorul din Teide au confirmat existența activității cometare a obiectului prin evidențierea unei coame difuze ce se întinde pe aproximativ 25000 km în spatele cometei https://www.astronomerstelegram.org/?read=17264
Cum am observat-o noi și ce am aflat despre ea?
În clubul nostru primele observații la cometă au început la o zi după descoperirea ei. În noaptea de 2 iulie colegul nostru Tiberiu Savin o observă și identifică pe expuneri stivuite desfășurate vreme de o oră din București începând cu 20:30 UT. Condițiile de observație au fost nefavorabile deoarece obiectul este puțin strălucitor (magnitudinea aparentă 18) și se ridică la maxim 27° deasupra orizontului, în haloul de poluare luminoasă al capitalei. După o prelucrare atentă a imaginilor Tiberiu a evidențiat cometa în cadrele sale obținând un SNR peste zgomotul de fond al cerului.
Evidențierea cometei 3I/ATLAS în urma procesării observațiilor efectuate de Tiberiu Savin
Skywatcher 200/800, ZWO ASI 533MC
60 cadre x 60 sec, stack pe cometă în Tycho software
Credit imagine Tiberiu Savin- Astroclubul București
Pe lângă observațiile astrometrice raportate anterior alături de colegii de la ISS, alți doi colegi din club au folosit o serie de telescoape comandate remote pentru a afla mai multe lucruri despre 3I/ATLAS. Dacă în primul post de ieri am văzut mișcarea cometei printre stele, astăzi vă arătăm coama cometei. Observațiile au fost efectuate prin închirierea a două telescoape de 0.5 metri aflate în Spania și Chile iar în imaginea în paletă termică de culori se observă o mică coamă ca un halou alungit spre dreapta. Prin urmare, în drumul ei prin sistemul nostru solar cometa se încălzește, gazele înghețate din nucleu sublimează iar ea a început să sfârâie.
Coma difuză a cometei 3I/ATLAS
Achiziție remote din Rio Hurtado-Chile
RC 16’, QHY 600M, stack pe cometă în Tycho
Credit: Marcel Popescu și Dan Berteșteanu- Astroclubul București
Notă explicativă: imaginea este redată în paletă termică de culori și NU reprezintă culorile reale ale obiectului, stelelor sau fundalului cosmic. Am ales această paletă de culoare deoarece ea redă mai bine diferențele subtile de intensitate luminoasă ale obiectului și pune în evidență difuza coamă cometară. Imaginea este rezultatul unui stack din 60 de cadre aliniate pe cometă, fără Photoshop sau alte bazaconii.
La ce să ne așteptăm în continuare?
Se spune că cometele sunt ca pisicile: au coadă, sunt imprevizibile și fac întotdeauna ce vor ele!
În săptămânile următoare telescoape terestre și spațiale o vor urmări pentru a îi observa variația de strălucire, culoarea și spectrul prilej cu care vom afla mai multe informații despre locul din Univers în care s-a format, compoziția chimică și abundența elementelor volatile comparativ cu cometele native ale sistemului nostru solar. Diferă apa din sistemul nostru solar de apa din alte sisteme extrasolare? Există compuși chimici necunoscuți aici de noi dar care se întâlnesc în alte locuri ale universului? Ce procese și evenimente aruncă spre noi periodic astfel de obiecte interstelare, câte mai sunt oare în drum spre noi nedescoperite încă și ce ne spun ele despre regiunile aflate în afara influenței Soarelui?
Formată într-un sistem solar îndepărtat, născută poate ca o așchie dintr-o coliziune catastrofică sau perturbată gravitațional în urma unui rendez vous cosmic cu un obiect necunoscut, cometa 3I/ATLAS a fost aruncată în adâncurile întunecate ale spațiului și a plutit în derivă spre noi precum o epavă plină cu antichități și nestemate ce provin dintr-o altă lume pe care prin observații urmează să o deschidem. Povestea cometei interstelare 3I/ATLAS abia începe să fie înțeleasă de oameni dar drumul prin sistemul solar îi va fi fără întoarcere!
Autori: Dan Berteșteanu, Marcel Popescu– Astroclubul București