Data publicării: 8 iulie 2025

În cadrul Astroclubului București, în urma cursurilor, discuțiilor din ședințele săptămânale, a conversațiilor purtate pe mediile curente de comunicare, s-a format un grup de pasionați de spectroscopie astronomică. Grupul e democratic și deschis oricărui membru al Astroclubului care dorește să știe și eventual să contribuie cu efortul propriu la proiectele aflate în desfășurare.

Acum suntem preocupați de sistemul binar T Corona Borealis. La întrebarea legitimă „De ce ?”, răspunsul este simplu pentru cei avizați (în unele cazuri întrebarea nu există) și iată explicația:

T Corona Borealis, aflată în constelația Corona Borealis, apare ca o perlă căzută din coroană. Nu este în formația principală, compusă din șapte stele. Ea se află la un grad sud (aproximativ) de Epsilon Borealis și da, pare a fi cea ma interesantă. Aceasta deoarece este o novă recurentă, adică o stea care periodic se transformă în novă. Acum suntem în fereastra de oportunitate, care se deschide la fiecare 80 de ani și care se va închide anul viitor. Adică suntem în perioada în care estimăm că va deveni novă și sperăm să vedem pe viu, în direct acest eveniment.

T Corona Borealis este de fapt un sistem binar compus dintr-o pitică albă (stea…) și o gigantă roșie (tot stea…). Giganta roșie alimentează cu materie pitica albă și atâta timp cât sistemul binar este liniștit, giganta roșie domină spectrul vizibil. În momentul când pitica albă devine novă luminozitatea crește până la o magnitudine aparentă estimată între 2 și 3.

T Corona Borealis a fost descoperită în 1866 de Jonh Birmingham, o personalitate științifică proeminentă: astronom și geolog amator, ca să menționez doar cele mai importante discipline în care a excelat. Ultima manifestare de tip novă a fost în 1946 și există multe măsurători fotometrice anterioare momentului.

În prezent facem observații spectroscopice atât cât ne permite vremea și timpul liber. Un coleg din Astrolubul București, Cristian Suciu efectuează frecvent măsurători fotometrice pe această țintă. Echipamente avem, de la cele mai simple, Star Analyser 100 pănă la cele mai complexe, Alpy 600. Ne-am familiarizat cu ele, am cules spectre pentru calibrare la stele cunoscute (Vega), am învățat să utilizăm softuri specifice de spectroscopie (BASS). Am introdus în listă de câteva zile și programul Rspec, după discuții fructuoase purtate cu autorul acestuia. Rspec îmi permite să văd spectrul în direct și să corectez rapid expunerea și sensibilitatea camerei de captură spectre.

În luna aprilie colegul nostru Mihai Barbu a cules spectre la această țintă, Aceste spectre au fost prelucrate în ședințele de la Astroclub și au fost luate ca referiță pentru studiile următoare.

În intervalul 3-4 iulie, am utilizat camera ZWO ASI 533MM și spectrograful Alpy 600 ambele din proprietatea Astroclubului și am observat linii proeminente de emisie pentru Hidrogen alfa, beta și gama. Aceste linii nu au fost observate în spectrele anterioare. Am verificat pe nova.astrometry.net dacă am în fanta spectroscopului ținta dorită.

Iată aici verificarea pe nova.astrometry.net

Steaua aproape de fantă este Blaze Star sau HD143454, adică T Corona Borealis.

Mai jos este prezentat spectrul prelucrat în BASS, unde se văd liniile de emisie Hidrogen alfa și beta.

Prognoza meteo nu este foarte generoasă acum (la început de iulie 2025), după două nopți senine sunt estimate perioade noroase. Dar sper să fie ceva nedefinit care să întârzie evenimentul stelar așteptat de noi până în momentul în care putem să îi fim martori.

Autori: Răzvan Orbu și Marcel M. Popescu, Astroclubul București